ISTORIC MUZEUL ASTRA

Situat în centrul României, la Sibiu, Complexul Naţional Muzeal ASTRA este cea mai importantă instituţie etnomuzeală din România. Conceput sub egida Asociaţiunii Transilvane pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român – instituţie înfiinţată în 1861 -, Muzeul ASTRA – pe atunci Muzeul Asociaţiunii - a vernisat prima expoziţie în 19 august 1905. Muzeul s-a născut din dorinţa românilor ardeleni de a-şi defini propria identitate etnoculturală, în conglomeratul etnic al Imperiul Austro-Ungar şi pe fondul emancipării culturale a tuturor popoarelor din centrul şi sud-estul Europei.
În 19 august 1905 a avut loc vernisajul “Expoziţiei etnografice şi istorico-culturale” care a marcat inaugurarea solemnă a Muzeului Asociaţiunii. Au fost prezenţi liderii Asociaţiunii, delegaţii despărţămintelor, conducătorii bisericilor din Transilvania, intelectuali, conaţionali germani, reprezentanţi ai românilor din Bucovina, oaspeţi din România, ziarişti de la principalele publicaţii din România şi din Ardeal, dar mai ales ţărani veniţi într-un număr impresionant de mare pentru a participa la serbările de la Sibiu.
În perioada de după unire (1918-1919), muzeul a cunoscut o dezvoltare impetuoasă devenind, după Muzeul Brukenthal, cel mai valoros şi important muzeu al Ardealului. Încă din anul 1940 a fost plănuit la Sibiu un muzeu în aer liber (meritul fiind a lui R. Vuia, director al Muzeului Etnografic al Transilvania, în momentul refugierii sale de la Cluj-Napoca, la Sibiu, după Dictatul de la Viena), dar proiectul a devenit o realitate abia în 1963, din iniţiativa lui Cornel Irimie, cel care avea să fie întâiul său director. După atribuirea terenului necesar pentru organizarea expoziţiei muzeului (prin decretul Primăriei Sibiu, numărul 693 din 11 octombrie 1960), s-a trecut la realizarea propriu-zisă. Astfel, specialiştii Secţiei de etnografie şi artă populară din cadrul Complexului Muzeal Brukenthal au întocmit Proiectul tematic şi de organizare a Muzeului în aer liber şi au stabilit etapele ulterioare de dezvoltare ale acestuia. Intitulat ”Planul tematic şi de organizare a secţiei etnografice în aer liber din Dumbrava Sibiului”, proiectul a fost pus în discuţie în decembrie 1961.
Începând cu anul 1963, cercetarea ştiinţifică întreprinsă de specialiştii muzeului s-a desfăşurat prin expediţii pentru depistarea în teren a monumentelor etnografice cu valoare documentar-istorică sau tehnică ce urmau a fi transferate în Dumbrava Sibiului. S-au identificat: joagărul din Gura Râului (Sibiu), moara din Dăbâca (Hunedoara), uleiniţa de la Orăştioara (Hunedoara) şi piua din Rod (Sibiu). Tot în anul 1963 s-au achiziţionat primele nouă monumente: moara plutitoare din Lucăceşti, piua cu teasc de la Orăştioara, joagărul hidraulic de la Gura Râului, piua de la Tălmăcel, moara de mână de la Bumbuieşti, teascul cu berbeci de la Racoviţa, podul plutitor de la Porceşti (Turnul Roşu). În perioada 1963-1964 a fost reconstituit primul monument transferat în muzeu: moara cu aducţie inferioară (Dăbâca) din ţinutul Pădurenilor Hunedoarei, un monument datat 1848, de mare valoare etnografică. În anii următori au mai fost reconstruite: teascului de boştină din Sebeş, moara de la Munteni, joagărul cu roată mică de la Gura Râului, piua cu vâltoare de la Rod, uleiniţa din Grind (în anul 1964), moara cu ciutură de la Arcani, teascul din Racoviţa, casa podarului şi moara plutitoare din Lucăceşti (în anul 1965).
La 17 octombrie 1967 Muzeul Tehnicii Populare a fost inaugurat oficial pentru publicul larg. Între anii 1980-2000 tematica muzeului a fost extinsă prin integrarea monumentelor de arhitectură populară, acestea egalând, prin numărul exponatelor, monumentele de tehnică populară existente până atunci, muzeu devenind mai complex şi acoperind întreg domeniul civilizaţiei populare tradiţionale.
În 17 februarie 1990 Primăria Municipiului Sibiu a adoptat decizia (aprobată şi de Ministerul Culturii, prin ministrul Andrei Pleşu) înfiinţării Muzeului Civilizaţiei Populare Tradiţionale din România, ca instituţie de sine stătătoare, cu personalitate juridică proprie, prin desprinderea din cadrul Complexului Muzeal Brukenthal. La 2 septembrie, acelaşi an, se primea acordul Ministerului Culturii şi al Asociaţiunii ASTRA (preşedinte prof. dr. Dumitru Abrudan), pentru atribuirea muzeului etnografic sibian, a cognomenului “ASTRA”, noua denumire fiind Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale ASTRA. În felul acesta s-a recunoscut filiaţia directă şi continuitatea patrimonială şi programatică dintre Muzeul Asociaţiunii şi Muzeul ASTRA, reconstituindu-se astfel continuitatea celei mai vechi instituţii muzeale a românilor din Transilvania.
În anul 2001 a luat fiinţă Complexul Naţional Muzeal ASTRA, cu cea mai vastă structură etnomuzeală din România, tratând, distinct, specificul culturii populare româneşti, săseşti şi a celei a rromilor în cadrul Muzeului Civilizaţiei Tradiţionale Populare ASTRA, Muzeului Civilizaţiei Transilvane ASTRA, Muzeului de Etnografie Săsească “Emil Sigerus”, iar a popoarelor extraeuropene în cadrul Muzeului de Etnografie Universală “Franz Binder”. De asemenea, Complexul Național Muzeal ASTRA include ASTRA Film, un important centru de documentare, cercetare antropologică şi educaţie vizuală film antropologic, a cărui misiune este educarea şi cultivarea comunităţii în spiritul toleranţei şi înţelegerii diversităţii lumii în care trăim, cu ajutorul filmului, cel mai puternic mediu de comunicare.

© 2011-2017, Primăria Municipiului Sibiu, All Rights Reserved