MUZEUL DE ETNOGRAFIE UNIVERSALA FRANZ BINDER

expo
 

Piaţa Mică, nr. 11 – 550182 Sibiu
Tel.: 004 0269 218195 –
Fax: 004 0269 218060
Muzeul este deschis zilnic între orele 10.00 – 18.00 (mai – octombrie) şi 9.00 – 17.00 (noiembrie – aprilie).
Luni închis

Un muzeu original, unic în România
Vizitând Muzeul de Etnografie Universală „Franz Binder” pătrundeţi în lumea fascinantă a culturilor tradiţionale de pe cinci continente.
Deschisă în anul 1993, expoziţia permanentă „Din cultura şi arta popoarelor lumii” se concentrează, în principal, pe colecţiile etnografice extraeuropene formate la Sibiu în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Ea prezintă într-o manieră sobră, dar atrăgătoare şi lipsită de rigiditate, câteva sute de piese etnografice, fotografii şi desene care, împreună cu numeroasele artefacte contemporane din expoziţiile temporare reunite sub titulatura generică „Din creaţia artizanală a popoarelor lumii”, fac trimitere la viaţa şi preocupările tradiţionale din prezent şi din trecut ale oamenilor de pretutindeni. Prin complementaritatea lor, cele două sectoare expoziţionale oferă o perspectivă sugestivă asupra diversităţii omeneşti. În România, Muzeul de Etnografie Universală este un pionier în domeniul cercetării etnologice şi al valorificării colecţiilor de provenienţă extraeuropeană.

Un muzeu nou într-o clădire istorică
Muzeul este situat în centrul medieval al Sibiului, într-o clădire monument cu o lungă istorie, care face parte din şirul complexului de case din vatra de formare a oraşului, dispuse radial faţă de Biserica parohială evanghelică, cu faţade înguste înspre Piaţa Huet şi de două ori mai largi înspre Piaţa Mică. Aflăm de la Emil Sigerus, etnograf şi istoric al oraşului, că edificiul, construit „într-un stil «neogotic» aparte”, a fost ridicat între anii 1865 şi 1867 de Asociaţia Meşteşugărească.
În inima socială şi comercială a Sibiului vremii, imobilul avea rolul de Casă a Asociaţiei Cetăţenilor şi Meşteşugarilor (Bürger und Gewerbevereinhaus). După cel de-al doilea război mondial, el va fi cunoscut în mod curent sub denumirea „Casa Hermes” şi va avea utilizări diverse (îndeosebi comerciale şi administrative). Clădirea va fi readusă la aspectul ei iniţial în anul 1989, când va fi restaurată, de atunci încoace fiind cunoscută, în principal, ca sediu al expoziţiilor Muzeului de Etnografie Universală „Franz Binder”.

Colecţii şi colecţionari
Muzeul poartă numele lui Franz Binder (1824–1875), fondatorul colecţiilor de etnografie extraeuropeană de la Sibiu. Farmacist originar din Sebeş – Alba, comerciant şi viceconsul austriac la misiunea diplomatică din Khartoum, rezident în Africa mai mult de un deceniu (1850–1864), el a dăruit Societăţii Ardelene pentru Ştiinţele Naturii din Sibiu (Siebenbürgische Verein für Naturwissenschaften zu Hermannstadt) şi Gimnaziului Evanghelic din Sebeş piese senzaţionale de etnografie şi de ştiinţe naturale. Colecţia de obiecte africane este un exemplu de etnografie a secolului al XIX-lea, într-o perioadă când antropologia culturală încă nu se definise ca ştiinţă. Adusă din regiunea Bahr al-Ghazal, de pe cursul superior al Nilului Alb – unde Binder a călătorit la sfârşitul anului 1860 şi începutul anului 1861, fiind unul dintre primii europeni care au intrat în contactat populaţiile indigene ale locului – colecţia se distinge prin vechime, origine şi componenţă: anul donaţiei, 1862, o indică drept unul dintre cele mai vechi fonduri de artefacte provenind din această regiune, iar numărul de piese o situează pe poziţia a doua în rândul puţinelor colecţii de acelaşi fel existente azi în lume.
În lungul şir al donatorilor Societăţii Ardelene pentru Ştiinţele Naturii – călători, naturalişti, personalităţi cu funcţii administrative importante sau, pur şi simplu, amatori de curiozităţi – se evidenţiază, printre mulţi alţii, Andreas Breckner (1844–1890) – călător în Orientul Îndepărtat, Carl F. Jickeli (1850–1925), naturalist începător în Etiopia, mai târziu preşedinte al Societăţii Ardelene pentru Ştiinţele Naturii, Arthur von Sachsenheim, medic de bord, călător împătimit pe toate continentele şi participant la expediţiile lui Wilhelm Bade în zona arctică, Gustav A. Schoppelt şi Karl Meliska, ajunşi în Australia, şi nu în ultimul rând Hermann von Hannenheim care, aflat în serviciul consular de la Cairo şi primind cadou o mumie cu sarcofag din lemn provenită din situl arheologic de la Gamhud, o dăruieşte oraşului său natal.
După anul 1990, când a fost decisă înfiinţarea Muzeului de Etnografie Universală „Franz Binder”, numărul pieselor se dublează prin donaţii, schimburi, repartiţii guvernamentale, achiziţii etc.
Patrimoniul va include serii variate şi valoroase de obiecte, majoritatea produse contemporane tradiţionale de artă populară şi de artizanat, între ele individualizându-se artefactele din Africa sub-sahariană şi cele din Asia de est şi de sud-est. Colecţiile congoleze, selecţia de costume ale minorităţilor naţionale din China, o parte din obiectele artizanale extraeuropene din fosta „expoziţie omagială Ceauşescu”, jucăriile tradiţionale, artizanatul şi arta populară din Japonia, Indonezia, Ecuador şi Argentina, păpuşile etnografice din India, fotografiile şi imaginile digitale din Altai şi Kamchatka, câteva chilimuri anatoliene sunt doar câteva exemple. În formarea lor un rol important a revenit donaţiilor făcute de misiunile diplomatice ale unor ţări extraeuropene acreditate în România: China, Ecuador, India, Indonezia, Palestina etc.
Din rândul donatorilor mai fac parte colecţionari şi instituţii: Violeta şi Cătălin Rang, Ana Daniela Mayaya şi Mihaela Hliban, antropologul american Kate Kerr, Bernardo Neumann şi Direcţia pentru Artizanat a Provinciei argentiniene Misiones, Gabriela Medrea ş.a. Schimburi de colecţii au fost realizate prin colaborările cu Muzeul Japonez al Jucăriilor şi cu Asociaţia japonezo-română Shimane-Transilvania.
Colecţiile sunt prezentate în cadrul expoziţiei permanente şi în numeroase manifestări tematice temporare.
Dacă prezentarea permanentă include mai ales piese din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, expoziţiile tematice vizează cu precădere creaţia artizanală a popoarelor lumii. Ele nu uită, totodată, nici activităţile dedicate personalităţilor din spaţiul românesc care au adus contribuţii în domeniul etnografiei extraeuropene şi nici pe cele axate pe călătorie ca formă de cunoaştere a popoarelor de pe mapamond.

Din cultura şi arta popoarelor lumii
Sub acest generic, expoziţia permanentă a Muzeului de Etnografie Universală ocupă şase săli la etajul clădirii din Piaţa Mică, nr. 11. Ea prezintă publicului aproape 300 de artefacte, o selecţie esenţială din cele mai semnificative piese etnografice pe care muzeul le deţine. La acestea se adaugă numeroase fotografii şi desene. Cele mai multe obiecte oferite vizionării (83%) fac parte din cele colecţiile formate la Sibiu în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Artefactele mai recente din expoziţie au un rol bine precizat: în cele mai multe cazuri ele evidenţiază felul în care creaţia contemporană de factură artizanală păstrează sau transformă formele şi funcţiile tradiţionale ale obiectelor.
Expoziţia urmăreşte un parcurs care punctează etape principale din existenţa omenească, oferind o soluţie de continuitate pentru prezentarea unor colecţii eterogene şi lacunare. Circuitul expoziţional creează centre de interes clare, fiecare din cele şase săli fiind definită prin câte un titlu care reprezintă un segment dintr-un „gest” creator general uman, mintal şi concret deopotrivă, prelungit muzeografic în formele de cultură materială

© 2011, Primăria Municipiului Sibiu, All Rights Reserved